[ Cabinet de Avocat Elena Andrei - Baroul Bucuresti - Stiri juridice ]

[Dreptul muncii - Termen aplicare sanctiune displinara]

In interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei disp. art.252 alin.(1) din Codul muncii, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii angajatoare.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil - Procedura aprobarii tacite]

Pentru cei care solicita certificate de urbanism si autorizatii de constructii trebuie sa stie ca procedura aprobarii tacite prev. de art.3 al. (1) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 nu se aplica in aceste cazuri, fiind necesara aprobarea expresa de catre autoritatea emitenta.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil - Codul de procedura civila - Contestatie la executare. Clauze abuzive in contractele de credit]

Prin procedura contestatiei la executare pot fi atacate inclusiv clauzele abuzive din contractele de credit, pe cale de consecinta imprumutatul putand primi retroactiv de la banca toate sumele platite cu titlu de comision aferent clauzelor abuzive, dobanda legala calculata pana la data restituirii efective a acestor sume, precum si actualizarea sumelor cu rata inflatiei comunicata de Institutul National de Statistica, de la data incasarii comisioanelor si pana la data restituirii efective a sumelor.

In cazul in care creditul a fost declarat scadent anticipat si s-a declansat procedura de executare silita prin oricare din modalitatile prevazute de lege, clauzele abuzive constituie temei al refacerii formelor procedurii de executare silita.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil - Prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Competenta jurisdictionala]

Prin Decizia nr.10/2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, instanţa competentă să soluţioneze cererile pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare este judecătoria sau tribunalul, după caz, ca instanţe de drept civil, în raport cu obiectul învestirii şi valoarea acestuia, cu excepţia cererilor în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale şi în care protecţia drepturilor subiective se realizează în faţa unor jurisdicţii speciale, cazuri în care cererile vor fi judecate de aceste instanţe, potrivit dispoziţiilor legale speciale.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept comercial – Mandat administrator societate pe actiuni]

Prin Decizia nr.24/2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al al Curţii de Apel Constanta şi, în consecinţă, a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 72 şi a art. 153 indice 12 din Legea nr. 31/1990, raportat la art. 1552 din Codul civil de la 1864, respectiv la art.2.030 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu aplicarea art.54 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, administratorul societăţii pe acţiuni al cărui mandat a expirat, fără a exista un act de numire a unui nou administrator şi o acceptare expresă din partea acestuia, deţine prerogativele reprezentării atât timp cât încetarea funcţiei nu a fost publicată în conformitate cu legea.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil – Codul de procedura civila - Poprirea bancara; Suspendare]

Prin Decizia nr.11/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligaţia terţului poprit de a indisponibiliza şi încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendarii.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil - Regimul juridic al contraventiilor - Nulitate relativa]

Prin Decizia nr.13/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, în consecinta, a stabilit ca: In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.16 si 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare: Descrierea insuficienta a faptei echivaleaza cu neîndeplinirea cerintei privind descrierea faptei contraventionale si atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei, potrivit dispozitiilor art.16 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001. Obligatorie, potrivit dispozitiilor art.517 alin. (4) din Codul de procedura civila.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept civil – Codul de procedură civilă - Reprezentarea persoanei juridice]

Prin Decizia nr.19/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă şi, în consecinţă, a stabilit că:
În interpretarea şi aplicarea art.664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr.9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[Drept fiscal – Reglementari fiscale care privesc activitatea avocatilor]

Informare asupra reglementărilor fiscale care privesc activitatea avocaților incepand cu anul 2018

De la 1 ianuarie 2018 au intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017, și Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017.

Prin cele două acte normative au fost aduse modificări Codului fiscal dintre care unele privesc și activitatea avocaților.

În privința modificărilor și completărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, prezintă interes pentru regimul fiscal al veniturilor avocaților cele ce urmează.

O primă modificare care interesează este cea adusă Titlului IV - Impozitul pe venit. Potrivit reglementării anterioare, pentru veniturile obținute de persoanele fizice, deci și avocații, cota standard de impozitare era de 16% și se aplica asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activități independente;
b) salarii și asimilate salariilor;
c) cedarea folosinței bunurilor;
d) investiții, cu excepția veniturilor din dividende;
e) pensii;
f) activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă aveau și obligațiile de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reținere la sursă, prin utilizarea următoarelor cote de impozit:
-10% pentru stabilirea plăților anticipate, efectuate în contul impozitului anual;
-16% pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 (modificarea art. 64 din Codul fiscal) s-a reglementat reducerea cotei de impozit de la 16% la 10% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activități independente;
b) salarii și asimilate salariilor;
c) cedarea folosinței bunurilor;
d) investiții, cu excepția veniturilor din dividende;
e) pensii;
f) activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.

S-a prevăzut reducerea cotelor de impozit aplicabile în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală (modificarea art. 72 și 73 din Codul fiscal), pentru care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă și care au și obligațiile de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul cu titlu de plăți anticipate, corespunzător sumelor plătite prin reținere la sursă, astfel:
- de la 10% la 7%, pentru stabilirea plăților anticipate, efectuate în contul impozitului anual;
- de la 16% la 10%, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final.

S-a prevăzut expres caracterul deductibil al cheltuielilor cu contribuțiile de asigurări sociale plătite la sistemele proprii de asigurări sociale și/sau contribuțiile profesionale obligatorii plătite, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii [modificarea art. 68 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal]. În corelare cu modificările aduse Titlului V - Contribuții sociale obligatorii, s-a prevăzut deducerea contribuției de asigurări sociale datorată de contribuabil, la stabilirea venitului net anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat. Deducerea cheltuielii respective se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/pierderii nete anuale.

În cazul persoanelor fizice care desfășoară activități independente, care sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, pentru care există obligația asigurării în aceste sisteme potrivit legii (avocații), nu se datorează contribuții de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile din activități independente. Această reglementare este în vigoare și după data de 1 ianuarie 2018.

În reglementarea anterioară, veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (avocații), care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii, erau exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale (CAS).

Începând cu 1 ianuarie 2018 au fost incluse în baza de calcul a CAS veniturile din salarii și asimilate salariilor din alte activități decât cele pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în sistemele proprii de asigurări sociale, realizate de persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (de ex: avocatul pentru veniturile din salarii realizate din desfășurarea activității de profesor).

De asemenea, s-a prevăzut că, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, datorează CAS dacă sunt îndeplinite condiții cum sunt:

• venitul net realizat în anul precedent raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
• venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se stabilește ca impozit final și este reținut la sursă.

Persoanele fizice obligate la plata contribuției depun anual la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția de asigurări sociale, Declarația privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate - Cod 600. Modelul și conținutul formularului a fost aprobat prin Ordinul nr. 4140/2017 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1041 din data de 29 decembrie 2017.

Persoanele fizice care desfășoară activități independente (inclusiv avocații) datorează contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS). Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10%.

Persoanele care realizează atât venituri din activități independente, cât și alte categorii de venituri (de ex. venituri din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, din activități agricole, silvicultură și piscicultură sau din alte surse) datorează CASS, dacă veniturile lunare realizate cumulat sunt cel puțin egale cu salariul minim brut pe țară din una sau mai multe surse de venituri din cele menționate, în următoarele condiții:
- contribuția se stabilește la salariul minim brut pe țară, indiferent de nivelul venitului realizat și de numărul activităților desfășurate;
- persoanele ale căror venituri realizate lunar, cumulat, sunt sub nivelul salariului minim brut pe țară, nu au obligația să plătească CASS, însă pot opta pentru plata contribuției în aceleași condiții prevăzute pentru cei care au obligația plății contribuției, pentru asigurarea în sistemul de asigurări de sănătate.

A fost introdus în Codul fiscal (2015) un nou capitol, Capitolul IX - Contribuția asiguratorie pentru muncă, care prevede că persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora datorează contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% la veniturile din salarii și asimilate salariilor. Contribuția se plătește la bugetul de stat, fiind destinată finanțării prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații. Contribuția este datorată și de către avocații care au calitatea de angajator.

În privința TVA au fost adoptate modificări și completări aplicabile și în cazul avocaților prin Ordonanța Guvernului nr. 23/2017.

Sunt obligate să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, pentru încasarea și plata TVA, care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:
a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA restante, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018;
b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA restante, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor;
c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, altele decât cele sus-menționate, pot opta pentru plata defalcată a TVA, notificând organul fiscal competent în acest sens.

Emitent: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
                 Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[ Dreptul muncii – Termenul de prescriptie pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatilor. Actele de control ale Curtii de Conturi. ]

Prin Decizia nr.19/2019, Înalta Curte de Casație și Justitie a Romaniei a admis recursul în interesul legii și a stabilit:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.268 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art.8 şi 12 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, şi a dispoziţiilor art.211 lit.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a art.2.526 din Codul civil, actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuţii de control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligaţia de a acţiona pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat în urma plăţii către acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului.

Astfel, în considerentele acestei decizii de soluționare a recursului în interesul legii se arată că:

a)Pentru perioada anterioară datei de 13 mai 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr.62/2011 privind dialogul social), în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.268 alin.(1) lit.c) din Codul muncii, raportat la art.8 şi 12 din Decretul nr.167/1958, pentru prejudiciile produse anterior datei de 13 mai 2011, precum şi pentru plăţile nedatorate efectuate anterior acestei date, actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuţii de control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligaţia de a acţiona pentru recuperarea unui prejudiciu rezultat în urma plăţii către acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că dispoziţiile incidente în materie sunt prevăzute de art.268 alin. (1) lit.c) din Codul muncii, potrivit cărora "cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator".

Astfel, termenul de prescripţie în cazul unei acţiuni întemeiate pe îmbogăţirea fără justă cauză începe să curgă, în condiţiile art.8 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 (art. 2.528 din Codul civil), de la momentul la care cel al cărui patrimoniu s-a micşorat a cunoscut sau trebuia să cunoască atât faptul măririi altui patrimoniu, cât şi pe cel care a beneficiat de această mărire.

În ceea ce priveşte obligaţia instituită prin art.256 din Codul muncii de restituire a unei plăţi nedatorate, ce vizează un fapt juridic licit ce exclude ideea de culpă, termenul de 3 ani începe să curgă de la momentul efectuării plăţii, când angajatorul trebuia să cunoască împrejurarea că a făcut o plată nedatorată, neputându-se susţine că ulterior plăţii au apărut elemente care au determinat caracterul nedatorat al acesteia, precum raportul Curţii de Conturi sau raportul altui organ cu atribuţii de control.

În acest sens, începutul cursului prescripţiei extinctive este marcat de două momente, şi anume: un moment subiectiv, cel al cunoaşterii tuturor elementelor cerute de lege, şi un moment obiectiv, acela la care angajatorul trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea.

b)Pentru perioada ulterioară datei de 13 mai 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr.62/2011 privind dialogul social), dispoziţiile art. 211 lit. c) din acest act normativ prevăd data producerii pagubei ca fiind momentul naşterii dreptului la acţiunea în răspunderea patrimonială.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei

[ Dreptul muncii– Consultant extern specializat in legislatia muncii. Conciliere. Cercetare discplinara ]

Prin Legea nr.213/2020 a fost modificata si completata Legea nr.53/2003 - Codul muncii, prin care au fost aduse modificari si completari esentiale in derularea raporturilor de munca intre angajator si salariati.

Astfel, au fost modificate printre altele dispozitiile art.17 alin.(6) Codul muncii, potrivit carora:
„La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni.”

O alta modificare de esenta, care deroga de la reglementarea actuala prevazuta la art.208 din Legea nr.62/2011, a fost de introducere a dispozitiilor art.231^1 Codul muncii, potrivit carora:
„(1)Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
(2)În vederea promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, prin derogare de la prevederile art.208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot cuprinde în contract o clauză prin care stabilesc că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.
(3)Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
(4)Consultantul extern specializat în legislația muncii prevăzut la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora.
(5)Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber consultantul extern.
(6)Oricare dintre părți se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă. Acesta va transmite celeilalte părți invitația scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.
(7)Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin.(6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
(8)În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluție, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.
(9)Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părți și de către consultantul extern, în următoarele situații:
a)prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
b)prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
c) prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația prevăzută la alin. (7).
(10)În cazul în care părțile au încheiat numai o înțelegere parțială, precum și în cazurile prevăzute la alin. (9) lit. b) și c), orice parte se poate adresa instanței competente cu respectarea prevederilor art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea soluționării în totalitate a conflictului individual de muncă.”

Noile dispozitii de modificare a art.242 lit.d) Codul muncii, instituie obligatia legala din partea angajatorilor de a modifica Regulamentul intern prin reglementarea prevederilor referitoare la:
„d)procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;”

De asemenea, la art.251 Codul muncii, dupa alin.(1) a fost introdus un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
„(1^1) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.”

De asemenea, dispozitiile art.251 Codul muncii alin.(2) si (4) se modifică cu următorul cuprins:
„(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin.(1^1), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.”

Avocat Elena Andrei este consultant extern specializat in legislatia muncii

Pentru asistarea si reprezentarea la negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, Cabinet de Avocat Elena Andrei ofera servicii juridice in calitate de consultant extern specializat in legislatia muncii.
În vederea soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, inalta specializare in legislatia muncii a Avocat Elena Andrei in calitate de consultant extern, precum si rezultatele obtinute in incheierea tranzactiilor incheiate in materie de dreptul muncii, confera serviciilor juridice acordate in procedura de conciliere a partilor -in conditii de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților implicate- garantia profesionalismului, rolului activ in stingerea conflictului si gasirea solutiilor adecvate pentru incheierea acordurilor intre partile implicate, cu deplina responsabilitate si in spiritul respectarii principiilor fundamentale si drepturilor reglementate in legislatia muncii.
Totodata, pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, Cabinet de Avocat Elena Andrei ofera servicii juridice in calitate de consultant extern specializat in legislatia muncii angajatorului, in raporturile de munca ale acestuia cu salariatul fata de care s-a declansat cercetarea disciplinara.
Avocat Elena Andrei ofera servicii juridice in calitate de consultant extern specializat in legislatia muncii salariatului fata de care s-a declansat cercetarea discplinara.

Avocat ELENA ANDREI

Urmareste alte articole noi pe facebook, pagina https://www.facebook.com/AvocatElenaAndrei